Politicile de Protectia Mediului si Argumentarea lor in Statele Europei Nordice (partea 4)

Citeste Partea 1 >> Partea 2 >> Partea 3

Indonezia

Indonezia este una dintre tarile cu cea mai mare diversitate biologica din lume, cu paduri tropicale vaste care joaca un rol important pentru climatul global. Resursele naturale ale tarii sunt sub presiune crescanda si exista multe provocari asociate cu implementarea planurilor de administrare a resurselor naturale.
Scopul acestei cooperari regionale este generarea de planuri aprobate in linii mari pentru administrarea mediului si resurselor naturale prin utilizarea apropierii de ecosistem specificat in CDB (Conventia privind Diversitate Biologica). Proiectele curente vor fi incheiate in 2006 si vor fi urmate de o cooperare in ceea ce priveste resursele de pescuit si maritime precum si de masuri care sa combata recoltarea si comercializarea ilegala a lemnului tropical.

Africa de Sud

Colaborarea cu Africa de Sud, in ceea ce priveste mediul, a fost initiata in 1996. Colaborarea pe termen lung asupra politicii de mediu are o importanta cruciala in ceea ce priveste rolul politicii tarii in regiune precum si statutul acesteia printre tarile in curs de dezvoltare. Cooperarea este mentinuta prin dialoguri politice si proiecte comune. Al treilea acord de cooperare a fost semnat in decembrie 2005 si se vor aloca aproximativ 10 milioane de coroane norvegiene anual pentru acest program. Aspectele cheie includ cooperarea in sprijinul implementarii conventiilor globale in ceea ce priveste mediul pentru a permite Africii de Sud sa isi indeplineasca angajamentele si sa isi asume un rol activ in dezvoltarea ulterioara acestor conventii. Alte elemente importante ale programului includ promovarea cooperarii dintre institutiile norvegiene si ale Africii de Sud, intensificand cooperarea regionala si crescand participarea ONG-urilor.
Pe viitor, urmatoarele domenii vor primi atentie speciala:
•    reducerea poluarii
•    protectia diversitatii biologice
•    guvernare eficace in sectorul de mediu

China

Cooperarea de mediu dintre Norvegia si China a fost initiata in 1995 – 1996. Scopurile acestei cooperari bilaterale cuprind stabilirea unui dialog privind provocarile politicii vitale de mediu si sprijinirea Chinei in realizarea angajamentelor internationale. in viitor, punctul central va fi clima si dispersarea toxinelor din mediu, precum si problemele de biodiversitate si poluare a apei si aerului.
Cooperarea cuprinde institutia si masuri de constructie a capacitatii precum si colaborarea cu Innovation Norway in vederea promovarii tehnologiei norvegiene de mediu. La ambasada din Beijing, s-a creat un post nou de consilier in probleme de mediu, care este responsabil cu urmarirea cooperarii bilaterale in privinta mediului intre Norvegia si China precum si pentru cooperarea dezvoltarii mediului. 
Ea acorda o atentie deosebita monitorizarii poluarii aerului si apei, planurilor de asistenta in managementul proiectelor, ploilor acide, biodiversitatii, statisticilor si analizelor de mediu si consolidarii gestionarii legate de poluare si de conservarea monumentelor culturale.
Recent, Centrul pentru Dezvoltare Mondiala, cu sediul la Washington, a dat publicitatii un top al statelor care implementeaza politici de mediu corecte, dobandind astfel calificativul de "cele mai curate tari". Clasamentul a fost alcatuit pornind de la un indice anual care ia in calcul datele referitoare la emisiile de gaz cu efect de sera sau impozitele mici pe benzina, care incurajeaza consumul. Norvegia s-a clasat pe primul loc al clasamentului (ce contine numele a 21 de tari) dat fiind ca, in perioada 1995-2005, emisiile de gaze ce duc la fenomenul de incalzire planetara s-au diminuat considerabil.
La aceasta a contribuit, in mod esential, politica ambientala a acestei tari, care are ca prioritate protejarea si inmultirea suprafetelor de padure.

Suedia- tara in care orice investitie trebuie sa cuprinda si o evaluare a impactului ecologic

In anul 2007, Suedia a fost in topul celor mai mari eco-natiuni, cu cele mai multe noi masuri pentru protectia mediului. Principalul motiv este ca tara a reusit, din 1990 pana in 2006, sa isi reduca emisiile de gaze cu efect de sera cu 9%, bucurandu-se, in acelasi timp, de o crestere economica cu 44% in aceeasi perioada. Succesul Suediei este datorat, spun expertii, taxei pe carbon introdusa in 1991. Fara aceasta taxa, ministrul mediului, Andreas Calgren, mentiona ca nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera ar fi fost cu 20% mai mare. in ianuarie 2007, guvernul a marit taxa pe carbon cu 2,6%, aceasta fiind, in prezent, de 0,25 euro pe litrul de combustibil fosil folosit.
Transportul este domeniul cu cele mai multe politici de mediu in Suedia. Guvernul a introdus in 2007 subventia pentru achizitionarea autovehiculelor verzi. Programul prevede acordarea a 1.080 euro tuturor persoanelor care doresc sa cumpere o masina “prietenoasa” cu mediul. Masinile pe benzina sau gaz ale caror emisii de CO2 nu depasesc 120 grame pe km, masinile pe biocombustibili si cele electrice fac subiectul programului.
In capitala Stockholm, primaria a introdus taxa pe trafic tot in 2007. Masinile care intra sau ies din centrul orasului trebuie sa plateasca 1, 1,5 sau 2,5 euro, depinde de ora (cu cat este mai aglomerat cu atat taxa este mai mare). Un alt oras care a implementat cu succes un program pentru transport este Linkoping, al cincilea cel mai mare oras din Suedia. Aici, toata flota de autobuze, camioanele pentru colectarea gunoaielor si taxiurile functioneaza cu biogaz, provenit din metanul emis de vaci.
in septembrie 2008 s-a prezentat o noua directiva care vizeaza transporturile. Aceasta include masuri care vor promova transportul feroviar si marirea subventiei pentru autovehiculele verzi.
Potentialul de energie regenerabila al Suediei este de 240.9 TWh pe an, iar cererea totala de energie este de 153 TWh pe an, adica o acoperire de 157%. tinta de productie a energiei regenerabile a Suediei, prevazuta de Directivele Europene, este de 60% din consum pana in 2010, una dintre cele mai mari din lume. Din pacate, arata rapoartele guvernului, in 2010 procentul de energie regenerabila din consum va fi de 51%, cresterea de energie regenerabila fiind de 10 TWh din 2002 pana in 2010.
Pentru promovarea surselor alternative de producere a electricitatii a fost introdus in 2003 sistemul de certificate de electricitate. Acesta a fost extins de curand pana in 2030 si prevede o tinta intermediara de 17 TWh de electricitate din surse regenerabile produse in 2016.
Sectorul rezidential beneficiaza, la randul lui, de mai multe programe guvernamentale care promoveaza utilizarea energiei regenerabile. Din 2006 cetatenii suedezi pot beneficia de reduceri ale taxelor cu 30% daca trec de la sistemul de incalzire conventional la sisteme bazate pe biomasa sau pompe de caldura. Acelasi program prevede reducerea taxelor pentru instalarea ferestrelor eficiente energetic.
Un alt suport intrat in vigoare in 2007 ofera reduceri de 30% ale taxelor pentru instalarea sistemelor solare pentru incalzire in cladirile comerciale.
Politica externa de mediu a inregistrat in 2008 doua mari succese. Guvernul suedez a incheiat un contract in valoare de peste 100 de milioane de euro cu guvernul chinez pentru dezvoltarea de ferme eoliene. Pe langa acesta, ministrul mediului suedez, Andreas Calgren, a semnat un acord de colaborare cu ministrul indian, Namo Narain Meena, pe 6 noiembrie 2008. Acordul prevede colaborarea pentru dezvoltarea sustenabila a zonelor urbane, sisteme integrate de management al deseurilor, implementarea legislatiei de mediu si dialogul intre cele doua tari pe probleme globale legate de mediu.
Dintre proiectele  inovatoare in Suedia se evidentiaza tratamentul ecologic al deseurilor si gestionarea durabila a padurilor.

Suedia a participat la prima conferinta mondiala majora pe teme privind mediul - Conferinta ONU care s-a desfasurat la Stockholm in 1972. La jumatatea anului 2009, Suedia va prelua presedintia UE si are o strategie pentru ca efectele crizei economice sa nu afecteze anganjamentele UE fata de protectia mediului.
Potrivit Idexului de performanta ecologica (Environmental Performance Index) elaborat de Yale University, Suedia se claseaza pe locul al treilea in lume, fiind una dintre cele mai performate natiuni in materie de protectie a mediului.
Ambasadorul Suediei la Bucuresti, Mats Aberg, afirma ca “sunt o tara cu numai 9 milioane de locuitori, ceea ce face ca mentinerea unei naturi curate sa fie mai usor de realizat”. in plus, au avut parte de legi gandite special pentru protectia mediului inca de la inceput. Au, de exemplu, o lege care limiteaza construirea caselor prea aproape de plaja. A existat si exista un fel de respect intrinsec pentru natura, un respect care se manifesta foarte clar, exista o mentalitate care a fost construita si in spritul careia copiii sunt educati chiar de la cele mai fragede varste pana la varsta adulta. Ei stiu ca respectul fata de natura este imperativ.
A existat legea ca orice investitie sa cuprinda si o evaluare a impactului ecologic. De exemplu, “daca se are in vedere construirea unei fabrici, pentru a obtine permisul este necesara o astfel de evaluare", explica ambasadorul Aberg. Guvernul suedez a respins un proiect al primariei din Stockholm pentru construirea unei centuri deoarece nu facusera studiul pentru determinarea impactului de mediu destul de temeinic.
Proiectul pentru construirea acestei autostrazi de centura a fost “amanat pana in momentul in care Guvernul va avea toate detaliile pentru a se convinge ca nu exista nici un risc de mediu. Un astfel de model decizional se regaseste in toate domeniile”, a continuat ambasadorul.
tinand cont ca pentru Suedia totul a inceput odata cu lucrarea biologului american Rachel Carson, “Silent Spring”, aceasta fiind prima carte care a atras atentia asupra problemelor de mediu si a avut un impact imens printre locuitorii acestei tari, putem afirma ca educatia, mentalitatea si spiritual civic stau la baza crearii si indeplinirii unei politici durabile de mediu.

Citeste Partea 1 >> Partea 2 >> Partea 3

Statele Uniunii Europene

Care sunt statele membre la Uniunea Europeana? Iata o intrebare des intalnita la care vom incerca sa dam un raspuns cat mai detaliat:

In prezent, Uniunea Europeana are 27 de state membre dupa cum urmeaza:

Membrii fondatori:

1. Belgia - Bruxelles

2. Franta - Paris

3. Germania - Berlin

4. Italia - Roma

5. Luxemburg - Luxembourg Ville

6. Olanda - Haga + Amsterdam

Politicile de Protectia Mediului si Argumentarea lor in Statele Europei Nordice (partea 3)

Citeste Partea 1 >> Partea 2 >> Partea 4

Norvegia - prima tara care a avut un ministru al mediului

Norvegia are bogatii naturale extinse si o pozitie internationala puternica in sectorul petrolier, al gazelor naturale si energiei hidroelectrice. Norvegia este al treilea exportator de petrol din lume, iar industria sa petroliera este cea mai mare industrie in ceea ce priveste bogatiile naturale. Starea hidroenergetica a Norvegiei este considerata o mare putere. in egala masura, Norvegia este pe primul plan in ceea ce priveste productia de gaze naturale cu manipularea CO2, utilizarea hidrogenului ca sursa de energie si in anumite sectoare de energie regenerabila. In Norvegia exista institute excelente de cercetare in domeniul mediului. Astfel, Norvegia este o tara gazda atractiva pentru cercetarea in domeniul energiei si al mediului. Eforturile de cercetare ale Norvegiei includ nevoia de producere de energie inclusiv activitati in domeniul petrolier, precum si nevoia de protectie a mediului inconjurator. Cu alte cuvinte, eforturile sunt directionate atat catre cresterea productiei din sursele de energie existente cât si realizarea cunostintelor necesare pentru dezvoltarea si utilizarea sistemelor de energie noi si favorabile mediului, inclusiv metode si tehnologie pentru crestere eficientei energiei. Sectoarele importante sunt: productia petroliera, cercetarea in domeniul climei, dezvoltarea sistemelor viabile de energie, capacitatea gazelor naturale cu manipularea CO2 si hidrogenul, ca sursa de energie. De asemenea, exista nevoia de a sprijini cunoasterea pietelor de energie, politicilor de clima si a altor factori sociali care afecteaza dezvoltarea si utilizarea energiei. Aceste eforturi se apropie de cercetarea in IC&T (tehnologia informatiei si comunicarii) si nanotehnologie.
Nordul indepartat este una dintre cele mai importante prioritati ale Guvernului Norvegian pentru viitor. Obiectivul general al Guvernului este acela de a crea o crestere si dezvoltare durabila in zona printr-o cooperare internationala mai extinsa in ceea ce priveste utilizarea resurselor naturale, managementului mediului si cercetarii. O prioritate speciala o reprezinta dezvoltarea cunoasterii despre si in Nordul indepartat.
in 1 decembrie 2006, Guvernul a lansat o strategie speciala pentru Nordul indepartat. Aceasta strategie marcheaza modul in care Guvernul intentioneaza sa realizeze prioritatile pentru Nordul indepartat si de asemenea, aceasta strategie este menita sa asigura ca eforturile sunt bine coordonate si ca impactul acestora va fi cat se poate de important.
Nordul indepartat atrage din ce in ce mai mult atentia internationala, care se concentreaza in special asupra problemelor de energie si mediu. Sursele potentiale de energie din regiune si faptul ca schimbarea globala a climei este foarte evidenta in Arctic, capteaza un mare interes. Multe provocari din Nordul indepartat pot fi adresate prin solutii internationale si cooperare extinsa cu alte tari.

Consiliul Arctic

Consiliul Arctic este sigurul corp regional de cooperare care cuprinde opt tari Arctice: cele cinci tari nordice, S.U.A., Canada si Rusia. Norvegia detine presedintia Consiliului pentru perioada 2006 – 2008. Aflându-se la presedintia Consiliului Arctic in cursul anilor trecuti, Norvegia si-a concentrat atentia asupra schimbarii climei si managementului integrat al resurselor din apele arctice. Eforturile pentru managementul integrat al resurselor se vor baza pe abordarea mentionata in cartea alba, referitoare la managementul integrat al Marii Barents – zonei Lofoten. Referitor la schimbarea climei, Norvegia s-a folosit de presedintia sa pentru a obtine mai multe informatii despre impacturile globale si regionale ale procesului foarte rapid de schimbare a climei care are loc in Arctic. Aceste informatii sunt foarte importante deoarece, in viitor, va fi nevoie sa ne adaptam la schimbari majore. in plus, schimbarile din Arctic sunt un semnal de alarma referitor la natura impacturilor cu care va trebui sa ne confruntam in alte parti ale lumii. tarile Arctice planifica o cooperare pentru masuri de adaptare in regiune.

Cooperarea Barents

Cooperarea Barents este temelia cooperarii regionale in nord. Regiunea Barents are o populatie de aproximativ sase milioane si este bogata in resurse naturale cum ar fi paduri, minerale, petrol, gaz si peste. Obiectivul specific al Cooperarii Barents este acela de a consolida si promova cooperarea regionala in domenii vaste cum ar fi: business, mediu, transport si comunicatii, educatie si cercetare, sanatate, cultura, popoare indigene, sectorul juridic, cooperare in salvare, problemele tinerilor etc. intre intreprinderile din tarile Barents si intre municipalitati de peste hotare s-au stabilit legaturi apropiate. Cooperarea Barents a ajutat la stergerea granitelor din nord si s-a ingrijit de dezvoltarea unei dimensiuni puternice oameni – pentru – oameni.

Siguranta nucleara

Norvegia s-a angajat in cooperarea pentru siguranta nucleara impreuna cu Rusia. Din 1995, Storting-ul a alocat aproximativ 1,3 miliarde NOK pentru aceste eforturi, care s-au concentrat pe partea de nord vest a Rusiei. Acest angajament se bazeaza pe recunoasterea faptului ca exista un risc grav de poluare radioactiva din partea unitatilor si a deseurilor nucleare ale Rusiei, care s-ar putea raspândi cu usurinta in Norvegia. Cooperarea pentru siguranta nucleara a dat rezultate bune in domenii cum ar fi managementul sigurantei, transport, stocare si evacuare a deseurilor radioactive, combustibil nuclear rezidual si alte surse radioactive din zonele invecinate. Norvegia a fost invitata sa coopereze in parteneriatul global al G8 impotriva raspândirii armelor si materialelor de distrugere in masa, ceea ce a consolidat eforturile Norvegiei in acest domeniu. Prioritatile ultimilor ani au fost demontarea submarinelor nucleare dezactivate, indepartarea surselor radioactive de strotiu din farurile si geamandurile de-a lungul coastei de nord vest a Rusiei si masuri de infrastructura pentru managementul sigurantei si eliminarea combustibilului rezidual de la baza maritima Andreyev Bay, care a fost scoasa din uz. Pe baza Planului Guvernamental de Actiune pentru Probleme de Siguranta Nucleara, Norvegia a asigurat un sprijin considerabil pentru imbunatatirea standardelor de siguranta de la centrala nucleara Kola.
Atingerea obiectivelor norvegiene in materie de mediu depinde de cooperarea internationala in acest domeniu. Norvegia este expusa poluarii la distanta, deoarece poluantii organici persistenti (POP), radioactivitatea si ploile acide produse de activitati desfasurate in alte parti ale globului sunt transportate de vânturi si de curentii oceanici spre teritoriul ei. Mai mult, Norvegia este direct interesata sa ajute la reducerea gravelor probleme de mediu care afecteaza regiunea invecinata din Nord-vestul Rusiei.
Cooperarea internationala in domeniul mediului este, de asemenea, esentiala pentru gasirea unor solutii adecvate pentru problemele globale de mediu cu care se confrunta alte tari, cum ar fi schimbarea climei, pierderea diversitatii biologice si raspândirea substantelor chimice periculoase in mediul inconjurator. Norvegia joaca un rol important in eforturile de introducere a unor constrângeri legale pentru cooperarea internationala in materie de mediu.
Politicile de mediu si de gestionare a resurselor cuprind componente cheie ale politicii externe si de securitate a Norvegiei. Conditiile de mediu satisfacatoare contribuie la promovarea stabilitatii si securitatii. Un mediu sanatos si diversificat este necesar pentru reducerea saraciei si pentru realizarea dezvoltarii durabile de care sa beneficieze toate popoarele lumii.
Domenii prioritare
Norvegia acorda prioritate cooperarii internationale in urmatoarele domenii:
- schimbarea climei
- substantele chimice periculoase
- diversitatea biologica

Schimbarea climei

Schimbarea climatului antropogen este una dintre cele mai grave provocari ale mediului cu care se confrunta omenirea in prezent. Climatul global se modifica deja si conform Tabloului International de Modificare a Climei a ONU, curentul de incalzire care a fost observat de-a lungul ultimilor 50 de ani se datoreaza in mare masura activitatii umane. Cresterea temperaturii medii pe glob poate afecta nivelul precipitatiilor si directia vânturilor, poate schimba zonele climaterice si poate duce la cresterea nivelului oceanelor. Schimbarile de o asemenea amploare ar putea avea un efect devastator asupra ecosistemelor naturale, precum si asupra societatii umane. in prezent, stim suficient despre modificarea climei cauzata de oameni pentru a actiona; cu cât asteptam mai mult, cu atât povara costurilor pentru generatiile viitoare va fi mai mare.
Norvegia face eforturi pentru stabilizarea concentratiilor de gaze de sera din atmosfera la un nivel care sa nu permita interferentele periculoase, antropogene cu sistemele climaterice. Ea isi va respecta angajamentele luate in cadrul Protocolului de la Kyoto de a limita emisiile de gaze de sera in perioada 2008-2012 la mai putin de unu la suta peste nivelul din 1990. De asemenea, Norvegia incearca in mod activ implementarea unui regim climateric global cuprinzator si ambitios pentru perioada dupa 2012.

Substantele chimice periculoase

Consumul de substante chimice a crescut exponential in ultimii 50 de ani, iar acestea fac in prezent parte integranta din toate tipurile de produse si procese de productie. Substantele chimice se raspândesc la distante mari, atât ca urmare a comertului cu marfuri, cât si datorita vânturilor si curentilor oceanici. Norvegia este extrem de vulnerabila in acest context, deoarece vânturile si curentii poarta emisiile inspre nord, transformând aceste regiuni intr-o „groapa de gunoi” a substantelor chimice periculoase din intreaga emisfera nordica.
Nevoia unor reglementari internationale ale substantelor chimice periculoase a devenit tot mai stringenta in ultimii ani, in mare parte datorita intrarii in vigoare a mai multor acorduri. Norvegia actioneaza pentru sporirea eforturilor la nivel mondial. in acest context, in prezent se elaboreaza, sub auspiciile Programului Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), o strategie globala directionata inspre problemele de mediu pe scara larga asociate cu substantele chimice periculoase.

Diversitatea biologica

In urma Conferintei Mondiale privind Dezvoltarea Durabila organizate la Rio in 1992, Norvegia acorda prioritate promovarii dezvoltarii Conventiei ONU privind Diversitatea Biologica (CDB). Millenium Ecosystem Assessment, cea mai mare evaluare a ecosistemelor din intreaga lume realizata vreodata, a fost realizata printre altele de CDB. Norvegia si-a asumat o responsabilitate speciala in cadrul Consiliului de Ministri a tarilor Nordice pentru realizarea acestei evaluari in conformitate cu cooperarea internationala in ceea ce priveste mediul si politica de cooperare pentru dezvoltare.
incorporarea obiectivelor CDB si a programelor de lucru, precum si a dispozitiilor din Protocolul de la Cartagena privind Biosiguranta in activitatile nationale beneficiaza de un statut prioritar. Obiectivul adoptat la Summit-ul Mondial privind Dezvoltarea Durabila, care a avut loc la Johannesburg in 2002, vizând o reducere semnificativa a ratei actuale a pierderii biodiversitatii pâna in 2010, va putea fi atins prin cooperarea tuturor sectoarele implicate din societate.

Cooperarea cu UE in domeniul mediului

In ultimii 30 de ani UE a implementat o politica cuprinzatoare in ceea ce priveste mediul. Aceasta politica se bazeaza pe faptul ca poluarea este un fenomen transfrontalier si ca se cere ca reglementarile supranationale sa faca fata problemelor comune de mediu din diverse zone.
Acordul privind SEE (Spatiul Economic European) cuprinde o cooperare pe scara larga in ceea ce priveste mediul inconjurator. in conformitate cu prevederile acordului, Norvegia trebuie sa respecte majoritatea dispozitiilor legale din domeniul mediului elaborate de UE. Regulamente europene comune au fost introduse in multe domenii, inclusiv in cele privind substantele chimice, aerul, deseurile si apa. Acordul SEE nu contine elemente legate de administrarea resurselor naturale sau conservarea patrimoniului cultural.
Noile mecanisme financiare ale SEE cuprind un aspect important al cooperarii Norvegiei cu UE. in urmatorii cinci ani, Norvegia va contribui cu 1,9 miliarde NOK (coroane norvegiene) pe an ca sprijin financiar – in principal pentru cele 10 noi state membre. Aceste fonduri vizeaza reducerea disparitatilor sociale si economice din Spatiul Economic European extins, iar mediul inconjurator este unul din domeniile carora li se acorda o importanta speciala.

UNEP – Programul Natiunilor Unite pentru Mediu

Norvegia joaca un rol major in activitatile care vizeaza consolidarea eforturilor globale din domeniul mediului. Una din masurile prin care se poate realiza acest lucru implica consolidarea pozitiei UNEP ca forum mondial in materie de mediu.
Norvegia isi concentreaza eforturile asupra urmatoarelor patru masuri cheie:
- Consolidarea capacitatii stiintifice a UNEP, care sa-i permita organizatiei sa evalueze mai bine impactul problemelor de mediu care implica mai multe domenii diferite.
- Sustinerea masurilor de abilitare si transferului de tehnologii al UNEP catre tarile in curs de dezvoltare.
- Consolidarea insusirii de catre statele membre a deciziilor adoptate de Consiliul de Conducere al UNEP, prin participarea universala la Comitetul de Reprezentanti Permanenti ai UNEP.
- Sporirea finantarii pentru activitatile UNEP.

Comertul si mediul inconjurator

Acordurile internationale din exteriorul sferei mediului inconjurator, provoaca la aplicarea instrumentelor nationale in ceea ce priveste mediul. Acest lucru este clar in special in contextul liberalizarii negocierilor comerciale din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), negocierea acordurilor comerciale libere dintre EFTA (Asociatia Europeana a Comertului Liber) si tari terte si initiativele cu privire la Piata Unica UE – SEE.
Evaluarea mediului se cere in toate zonele relevante de negociere in discutiile curente din cadrul OMC. in acelasi timp, relatia dintre comert si mediu este un subiect separat de negociere. Din perspectiva Guvernului Norvegian, acordurile OMC si multilaterale in ceea ce priveste mediul trebuie privite ca instrumente internationale de aceeasi clasa desemnate sa indeplineasca nevoile comunitatii internationale si nu exista nici o relatie ierarhica intre acorduri. De asemenea, este important ca negocierile sa duca la solutii desemnate sa ofere flexibilitatea necesara pentru asigurarea eficientei implementarii instrumentelor de politica a mediului.
Probleme de mediu integrate in cooperarea pentru dezvoltare
Unul din principalele obiective ale politicii norvegiene de cooperare pentru dezvoltare este promovarea unei bune gestionari a mediului inconjurator global si a diversitatii biologice. Masurile de cooperare pentru dezvoltare ar trebui sa contribuie la imbunatatirea situatiei mediului din tarile partenere si la prevenirea degradarii ecologice globale.
Domeniile prioritare ale cooperarii norvegiene pentru dezvoltare si ale cooperarii cu tarile in curs de dezvoltare includ:
·    sisteme de productie durabile;
·    conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice;
·    reducerea poluarii;
·    protejarea patrimoniului cultural;
Ministerul Mediului a semnat acorduri individuale de mediu cu institutiile similare din Indonezia, Africa de Sud si China.
                        ...Va urma!

Citeste Partea 1 >> Partea 2 >> Partea 4

Ar putea fi desfiintata moneda Euro?

"Daca Europa nu-si rezolva problemele institutionale fundamentale, viitorul euro poate fi foarte scurt"
Joseph Stiglitz, detinator premiu Nobel pentru economie.

Daca Europa nu reuseste sa-si rezolve problemele institutionale fundamentale, evidentiate de criza din Grecia, moneda euro ar putea fi desfiintata (a declarat acelasi Joseph Stiglitz)

Pachetul financiar pregatit de Uniunea Europeana si Fondul Monetar International pentru Grecia, impreuna cu masuri de austeritate foarte severe, nu a redus apetitul speculatorilor pentru investitii pe deprecierea monedei europene, a afirmat Joseph Stiglitz la postul BBC Radio 4, potrivit Mediafax.

"Conditiile impuse par excesiv de severe pentru Spania (Confudand cu Grecia) si sunt contraproductive pentru a impiedica extinderea problemelor", considera Stiglitz, profesor la Universitatea Columbia din New York.

Politicile de Protectia Mediului si Argumentarea lor in Statele Europei Nordice (partea 2)

Citeste Partea 1 >> Partea 3 >> Partea 4

Cecetarea in mediu

Din ce in ce mai mult complexitatea problemelor de mediu la nivel global reprezinta provocari majore pentru cercetatori. Programele de mediu de cercetare adiministrate de Finlanda trebuie sa examineze starea mediului, tendintele de mediu, precum si riscurile si oportunitatile asociate cu diferite tipuri de activitate umana.  Subiectele din aceste programe includ schimbarile climatice, de stat de la Marea Baltica si Finlanda de ape interioare, biodiversitate, riscurile asociate cu substante nocive, precum si de locuinte si de constructii. Noi abordari multidisciplinare sunt acum utilizate pe scara larga traditionale, alaturi de evaluari ale emisiilor si impactul lor. Problemele de mediu sunt abordate atat prin prisma stiintelor sociale cat si a celor naturale.

Cea mai mare parte a activitatii de cercetare este realizata de Institutul Finlandez de Mediu (SYKE) care este de asemenea si coordinator national a monitorizarii mediului.

Programele de cercetare de mediu din Finlanda sunt cuprinzatoare, examinand atat starea mediului, tendintele de mediu si impactul activitatilor umane asupra acestuia cat si interactiunile dintre acesti factori. Cercetarea poate examina detalii precise sau complexe ce se pot concentra pe situatia actuala sau a tendintelor pe termen lung si se pot referi la probleme locale sau probleme globale.

  Astfel, Institutul Finlandez de Mediu are urmatoarele programe:

•     Program de cercetare pentru schimbarea globala

•     Program de cercetare pentru productie si consum

•     Program de cercetare pentru contaminanti si riscuri

•     Program de cercetare integrat de gestionare a districtului hidrografic

•     De cercetare marina

•     Program de cercetare pentru Biodiversitate

•     Program de cercetare pentru politica de mediu

•    A sistemelor informationale geografice (GIS) si teledetectie

Programul de cercetare pentru politica de mediu

Politica de mediu reprezinta o incercare de a gestiona problemele de mediu. Cu toate acestea, este dificil de prevazut modul in care acestea ar trebui sa se dezvolte sau daca noi politici ar trebui sa fie introduse.  Raspunsurile depind de perspectiva si de contextul in care o anumita politica este vizualizat.

Programul de cercetare pentru politica de mediu cuprinde studiile de politica pe probleme de mediu, evaluarile de reglementare si cauta noi perspective.  Abordarile adoptate se bazeaza pe o varietate de stiinte sociale, de exemplu, studii juridice, stiinte politice, economie, sociologie.  Programul a fost initiat in 2002 si cea de a doua perioada de patru ani a inceput in ianuarie 2006.  in timpul perioadei in curs de desfasurare, el se concentreaza asupra a patru teme de cercetare, care sunt explorate prin diverse proiecte. In plus, se efectueaza activitati care ofera sprijin direct pentru politica de mediu a proceselor.

Informatiile obtinute prin acest program de cercetare pot fi folosite pentru a sprijini punerea in aplicare si dezvoltarea politicilor in prezent.

Exista patru teme de cercetare cuprinse in acest program de cercetare pentru politica de mediu:

•    De cunostinte si de guvernare a mediului

•    Practici de guvernare ale institutiilor de mediu

•    Politica pentru dezvoltare durabila

•    Eficacitatea evaluarii politicii de mediu

•    Sprijin pentru politica de mediu

Programul acopera activitatile de cercetare din diferite niveluri de proiecte care combina mai multe discipline si abordari. Numarul de proiecte variaza de la 30-40 in fiecare an, se extinde de la cateva luni la cativa ani. Majoritatea proiectelor sunt realizate in cooperare cu diferite institutii atat la nivel national cat si international, incluzand alte unitati de SYKE, universitati si alte organizatii de cercetare. Proiectele sunt finantate in principal prin surse externe, cum ar fi Academia Finlandeza, UE, precum si ministere (mediu, comert si industrie, agricultura si silvicultura).

Exemple de proiecte: 

Clima si transportul - o analiza de mediu interdisciplinara (CAST)

Jari Lyytimäki, 2009-2011 (In colaborare:  Finland Future Research Centre (FFRC), Universitatea din Oxford, Wayne State University, Universitatea din Helsinki; finantat de Academia Finlandeza) 

Influenta politica asupra indicatorilor

Petrus Kautto, Jari Lyytimäki, 2008-2011

(Finantate de catre UE, PC7)

Negociere asupra riscurilor organismelor modificate genetic (GM): limitarile si perspectivele de participare a publicului Helena Valve, Jussi Kauppila, 2004-08 (In colaborare: Sykes Expert, Universitatea din Tampere, Universitatea din Helsinki; Finantat de Academia Finlandeza)

Multicultural Urban Natura - Integrarea Multiculturala de informare in mediul urban Natura Politica si Planificarea

Maija Sipilä, 2008-2010 (In colaborare: Fapte ale Orasului de la Helsinki Urban, Universitatea din Glasgow

- Eficiente de management de mediu: lege, participarea publicului laprocesul de luare a deciziilor in mediu (proiectul EMLE)

Jonathan Tritter, Jukka Similä, Eeva Furman, Aino Inkinen, (Åbo Academia, Universitatea din Turku), 2005-2008

-  Cercetarea pe termen lung privind biodiversitatea ecosistemului si a gradului de constientizare

Eeva Furman, Riku Varjopuro, Eeva Primmer, Jukka Similä, Jari Lyytimäki, Tarja Söderman, Taru Peltola 2004-2009  (In colaborare cu Centrul de Ecologie si Hidrologie; finantate de UE) 

Agro-hibrid de management de mediu si de forme de guvernare. Un studiu privind punerea in aplicare a agro-politicii de mediu la nivel local

Minna Kaljonen

Teza de doctorat

Efecte de inovare a politicilor de mediu: corelarea politicilor si inovatiilor companiilor din industria nordica a celulozei si hartiei

Paula Kivimaa

Teza de doctorat

Finlanda a Inregistrat rezultate pozitive in protectia mediului, inclusiv reduceri semnificative din evacuarile de apa si emisiile in aer, in ciuda cresterii economice.

In viitor, ar trebui sa se concentreze mai mult pe gestionarea materialelor si fluxurilor transfrontaliere al intregului produs de cicluri de viata.

Pro-activitate in promovarea eco-eficienta necesita, de asemenea, o cooperare consolidata intre diferitele parti in timpul diferitelor etape ale vietii produsului pe cicluri.

Obiectivele sunt promitatoare si realiste pentru o societate ca cea a Finlandei:

     - construirea unei societati eco-eficiente

     - prevenirea poluarii

     - prevenirea schimbarile climatice daunatoare

     - stoparea pierderii biodiversitatii pana in anul 2010

      - mentinerea sau restabilirea habitatelor naturale favorabile, la un stat si sa pastrarea diversitatii de specii

      - de salvare a serviciilor ecosistemice

      -  imbunatatirea starii mediului la Marea Baltica

      - sa se angajeze activ in cooperare cu Rusia si alte regiuni Invecinate

      - promovarea de masuri durabile de productie si de consum international

      - consolidarea cooperararii internationale pentru a stopa pierderea biodiversitatii

      - consolidarea punerii in aplicare a tratatelor internationale cu privire la substantele chimice

Acordurile

In urmatorele randuri voi mentiona principalele acorduri internationale cu privire la protectia atmosferei, stratul de ozon, schimbarile climatice, protectia mediului marin si al apelor de suprafata, accesul si participarea la informatie, deseuri, produse chimice, evaluarea impactului asupra mediului, protectia florei si faunei in conservarea biodiversitaatii, Antarctica, peisaje, multilaterale Incheiate Intre tarile nordice, acorduri bilaterale.

Protectia atmosferei

Conventia privind poluarea transfrontaliera a aerului, 1979 (1983)

Protocolul cu privire la finantare pe termen lung a Programului de cooperare pentru monitorizarea si evaluarea pe o raza lunga de actiune cu privire la transmiterea de poluanti atmosferici in Europa (EMEP), 1984 (1988)

Protocolul cu privire la reducerea emisiilor de sulf sau a fluxurilor lor transfrontaliere de cel putin 30 la suta, 1985 (1987)

Protocolul privind controlul emisiilor de oxizi de azot sau a fluxurilor lor transfrontaliere, 1988 (1991)

Protocolul cu privire la controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) sau fluxurile lor transfrontaliere, 1991 (1997)

Protocolul privind reducerea emisiilor de sulf, 1994 (1998)

Protocolul privind metalele grele, 1998 (2003)

Protocolul privind poluantii organici persistenti (POP), 1998 (2003)

Protocolul de la Abete acidifierea, eutrofizarea si ozonul de la nivelul solului, 1998

Stratul de ozon

Conventia de la Viena pentru protectia stratului de ozon, 1985 (1988) Protocolul de la Montreal privind substantele care distrug stratul de ozon, 1987 (1988)

Schimbarile climatice

Conventia cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice, 1992 (1994)  Protocolul de la Kyoto a Conventiei cadru a ONU privind schimbarile climatice, 1997 (2005)

 Protectia mediului marin si de apa

Conventia privind protectia mediului marin din regiunea Marii Baltice, 1992 (1995)
Conventia pentru protectia din regiunea de nord est a Oceanului Atlantic,1992 (2000)

Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontaliere si a lacurilor internationale, 1992 (1996)
Conventia internationala referitoare la interventie pe mare in caz de accidente de poluare cu petrol, 1969 (1976) Protocolul cu privire la o interventie pentru largul marii, in cazuri de poluarea cu alte substante decat petrol, 1973 (1986)

Conventia internationala cu privire la poluarea cu petrol- pregatirea, raspunsul si cooperarea, 1990 (1995)Protocolul privind pregatirea, raspunsul si cooperarea la poluare prin substante periculoase si nocive (HNS protocol) (nu Inca in vigoare)

Conventia privind prevenirea poluarii marine prin deversare de deseuri si alte substante, 1972 (1979) Acordul privind punerea in aplicare a unui proiect privind poluarea, "Prelucrarea namolurilor de epurare", 1971 (1973)

Accesul la informatie si de participare

Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in domeniul mediului, 1998 (2004)

 Protocolul de lansare si transfer a poluantilor (nu Inca in vigoare)

Deseuri

Conventia de la Basel privind controlul circulatiei transfrontaliere a deseurilor periculoase si eliminarii lor, 1989 (1992)

Protocolul de la Basel privind raspunderea si despagubirile (nu Inca in vigoare)

Deciziea Consiliului OCDE privind controlul miscarilor transfrontaliere de deseuri destinate operatiunilor de recuperare, 1992 (1992)

Produse Chimice

Conventia de la Rotterdam privind consimtamantul informat, procedura pentru anumite produse chimice si pesticide periculoase comercializate la nivel international, 1998 (2004)
Conventia de la Stockholm privind poluantii organici persistenti (POP), 2001 (2004)

Evaluare a impactului asupra mediului

Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier, 1991 (1997)

Protocolul privind Evaluarea strategica de mediu (SEA Protocol) (nu Inca in vigoare)

Protectie a florei si a faunei si a diversitatii biologice

Conventia privind diversitatea biologica, 1992 (1994) Protocolul de la Cartagina privind biosecuritatea, 2000 (2004)

Conventia internationala pentru vanatoarea de balene din regulament, 1946 (1983) Statutul de Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii si a Resurselor Naturale, 1984 (1967)

Conventia privind Zone umede de importanta internationala in special ca Habitate acvatice (Conventia Ramsar), 1971 (1975)
Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora (CITES), 1973 (1976)
Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, 1979 (1989) Acordul privind conservarea de mici cetacee din Marea Baltica si de Nord, 1992 (1999)

Acordul privind Conservarea Liliecilor in Europa, 1991 (1999)

Acordul euro-asiatic a pasarilor migratoare de apa , 1996 (2000)

Conventia privind conservarea faunei salbatice europene si a habitatelor naturale (Conventia de la Berna), 1979 (1986)

Antarctica

Protocolul privind Protectia Mediului la Tratatul Antarctic, 1991 (1998)

Peisaj Peisaj Conventia Europeana, 2000 (2006)

Multilaterale Incheiate Intre nordice Coutries

Acord Intre Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia si Suedia, cu privire la cooperarea in combaterea poluarii marii cauzata de petrol sau alte substante nocive din 1993 (1998)

Acordul privind NEFCO Corporatia Nordica de Finante a Mediului, 1998 (1999)

Conventia privind protectia mediului Intre Danemarca, Finlanda, Norvegia si Suedia, 1974 (1976)

Acorduri bilaterale

Norvegia Acordul finlandez-norvegian privind Comisia de Frontiera a Apelor, 1980 (1981)

Polonia De acord cu privire la procesul-verbal de Cooperare in economisirea energiei si la protectia mediului, 1989 (1990)

Acordul privind cooperarea in domeniul protectiei mediului Inconjurator, 1990 (1990)

Rusia

Acordul dintre Guvernul Republicii Finlanda si Guvernul Federatiei Ruse privind cooperarea in domeniul protectiei mediului, 1992 (1993)

Acordul privind cooperarea in domeniul combaterii poluarii cu petrol si cu substante nocive in caz de urgenta din Marea Baltica (1990)

Programul de actiune in scopul de a limita si reduce efectele nocive si depunerile de poluanti atmosferici provenind din zonele comune la frontiera, 1992, (1992)

Acordul privind crearea unei Zone reciproce de conservare, 1989(1990)

Programul de actiune privind reducerea poluarii si punerea in aplicare a protectiei mediului marin din Marea Baltica si in alte domenii apropiate de frontierele comune a Republicii Finlanda si a Federatiei Rusia, 1992 (1992)

Acordul dintre Guvernul Republicii Finlanda si Guvernul Federatiei Rusia privind punerea in aplicare a proiectelor de mediu din Republica Carelia, Leningrad, Novgorod, Piskov Regiunilor si in Sankt-Petersburg, 1993 (1994)

Estonia

Acordul dintre Guvernul Republicii Finlanda si Guvernul Republicii Estonia in domeniul protectiei mediului, 1991 (1992)

Acordul dintre Guvernul Republicii Finlanda si Guvernul Republicii Estonia privind cooperarea privind poluarea aerului, 1993 (1994)

Acordul dintre Guvernul Republicii Finlanda si Guvernul Republicii Estonia privind cooperarea privind protectia apelor, 1999 (1994)

Acordul dintre Guvernul Republicii Finlanda si Guvernul Republicii Estonia cu privire la cooperarea in incidente de poluare cu petrol si un protocol referitoare la aceasta, 1993 (1995)

Acordul privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier, 2002 (2002)

Acordul cu privire la implementarea comuna a reducerilor de emisii de gaze cu efect de sera, 2002 (2004)

Proiectul de acord privind platite Bioenergie JI de proiect, 2003 (2003)

Proiectul de acord privind Pakri ferme eoliene JI de proiect, 2004 (2004)

Romania

Acordul dintre Guvernul Republicii Finlanda si Guvernul Romaniei privind cooperarea in ceea ce priveste implementarea comuna si internationala de comercializare a emisiilor in conformitate cu Protocolul de la Kyoto din cadrul Conventiei cadru a ONU privind schimbarile climatice

Bulgaria

Acordul-cadru intre Guvernul Republicii Finlanda si Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea pentru implementarea comuna a protocolului de la Kyoto din cadrul Conventiei cadru a ONU privind schimbarile climatice.

                           ...Va urma
Citeste Partea 1 >> Partea 3 >> Partea 4

Rezervatia de Bujori de Stepa

Unicati in lume, Bujorii de stepa s-au retras intr-o poiana din Zau de Campie (o mica localitate din judetul Mures). Acesti bujori traiesc doar cateva zile dupa ce infloresc, insa reusesc sa atraga mii de turisti, mai ales turisti straini.

Bujorii de stepa din localitatea Zau de Campie au inflorit in acest an cu o saptamana mai tarziu. Acest fenomen s-a intamplat din cauza temperaturilor mai scazute decat cele obisnuite pentru aceasta perioada a anului. Cu toate acestea, singura rezervatie de acest fel din Europa este deschisa acum pentru vizitare.

Administratorul rezervatiei are grija ca bujorii sa fie bine ingrijiti. "Bujorul este foarte frumos inflorit in procent de 95 % in 10-12 zile el se va topi" , a spus Octavian Calugar, ghid la rezervatia de bujori. "Este unicat pentru ca numai aici in rezervatia din Zau de Campie pe o suprafata de 3,5 hectare sunt peste 50.000 de exemplare. Este singura rezervatie si unica din Europa".

Bujorii de stepa din localitatea Zau de Campie au fost atestati documentar pentru prima data in 1846 intr-o publicatie aparuta la Viena.

Sfarsit de recesiune pentru Spania

Dupa aproximativ un an si jumatate de contractie economica, in primul trimestru al anului Spania a inregistrat o crestere de 0,1%, in comparatie cu ultimele trei luni ale anului 2009, arata estimarile Bancii Spaniei. Spania a iesit din RECESIUNE!

"Estimarile facute in functie de informatiile disponibile indica o crestere a Produsului Intern Brut de 0,1%, in termeni trimestriali, dupa sase trimestre consecutive de declin", comunica Banca Spaniei.

Spania a intrat in recesiune in a doua jumatate a anului 2008, afectata de criza financiara si prabusirea pietei imobiliare.

Economia

In 2009 Spania a avut o pierdere 3,6%. In ultimul trimestru al anului 2009, statul nu intrase pe crestere, Spania fiind singura tara din Vestul Europei aflata inca sub recesiune.